...

cativa pasi grabiti/o oarecare nerabdare/un imens gol in stomac/niste picioare inmuiate/o priveliste morbida/un cer cenusiu/cateva persoane tacute printre lumanari,poze si flori/liniste deplina deranjata de traficul urban/un nas suflat/o copila ce nu intelege de ce plange mama ei/un caiet mare si gros scris pe jumatate cu amintiri/apasare sufleteasca si regret/distantare dar in acelasi timp o legatura foarte stransa/oamenii/Michael Jackson...

MICHAEL JACKSON R.I.P.

Nu imi vine sa cred.Nu pot sa imi revin! Azi, exact cand am dat bacalaurealul la limba romana... aflu ca Regele Pop-ului e... defapt... nu mai e :| Regret extrem de mult decesul sau.N-am cuvinte care sa poata exprima tristetea ce m-a cuprins cand mi-a dat tata vestea. Un om care a inspirat atat de multi oameni,tineri si batrani, in diverse concursuri si poate chiar si in viata lor.Un adevarat artist ce ne-a adus zambetul pe buze de fiecare data ascultandu-i muzica, vazandu-i concertele la televizor, auzind de tot felul de scandaluri (toate doar pentru a-i lua banii)...O fi mai bine acum ca e MORT? Pe cine mai incanta bolile lui, operatiile, viata controversata, copiii, nevestele sale?...Acum se vor inventa multe industrii de pe urma acestui mirific star. Cred ca de la desene animate, filme, emisiuni, documentare, carti, pana si benzi desenate... este deja in istorie...nu va iesi niciodata de acolo! Sunt sigura ca acum vor iesi la suprafata fanii de mii de ori mai multi decat cei care i-au pus bete in roate si au scos multe barfe despre acesta. Multe inimi indurerate,fani devastati si multe alte actiuni in cinstea,amintirea,memorarea lui se vor intampla de acum incolo. Pana azi mai aveam in minte procentul de 0,000001% de speranta ca va calca din nou in Romania,pentru a-l vedea si auzi live...pentru a-i trai cu adevarat muzica si show-ul incomparabil. Acum,insa, nu mai am nici procentul acela infim... pentru ca NU MAI EXISTA! :(( Am zis doar o particica din tot ce simt acum... regret enorm faptul ca nu si-a mai putut sustine cele 50 de concerte in UK, date fiind implinirea celor 50 de ani ai sai. Acum chiar este o moarte speciala. De tinut minte. De unde sa stim ca nu a vrut sa se sinucida, pentru ca si moartea sa sa fie la fel de spectaculoasa ca si cariera lui? Eu una sunt sigura ca nu a facut asta. S-a luptat prea mult pentru a ramane la suprafata,nu cred ca ar fi fost atat de slab.Stralucirea lui nu se va stinge niciodata... si punct.

Good Bye , High School :-h

"Timp, nu fi hain, sa mai fim liceeni...macar putin..."

S-au dus cei patru ani, care odata mi se pareau o infinitate, parca s-au rulat ca vata pe bat si au fost savurati de Timp.

Am trecut prin viata in care iti faci zeci de prieteni neconditionat...fara retinere sau interes, viata in care nu gandesti prea mult inainte sa actionezi, in care preferi sa pierzi vremea cu lucruri inutile ,dar care atunci ti se par mult mai interesante decat orele de geografie, biologie, chimie, franceza...si restul, fara exceptie.

Am ajuns in momentul in care ne sensibilizeaza o melodie cu versuri in care ne regasim in intregime.

Sunt patru ani platinati, cat o caramida de grei, fara de care am fi incompleti.

Au trecut VREMURILE in care mergeam agale catre casa, obositi, de la scoala ... dar sub un soare fericit. Era lucrul cel mai asteptat, in fiecare zi, sa plecam cat mai repede de la scoala. Sa facem orice, dar sa nu ramanem in mica “inchisoare”.

Ei bine, am ajuns si in momentul in care lasam bancile din clasa goale, fara agitatia din pauze si forfota din timpul orelor. Le-am parasit, pentru totdeauna, lasand loc liber altei generatii, unor boboci timizi si aerieni, exact asa cum vom fi si noi, la facultate.

(doar cateva idei sunt suficiente... restul, doar se simte...)

iar cu 12 zile inainte de BAC...

{stateam tolanita pe scaunul de la birou si messengeruiam intr-un stil de Umanism}

contact details: off

contact details: kkmas in capu ei d scoala..

contact details: bai

contact details: park sta timpu in loc frate

contact details: nu mai trece odata

contact details: sa vina bacu ala nenorocit

contact details: sa pot sa respir si io omeneste

MaR1usyk: sa treaca..bacu...sa fie luat

MaR1usyk: atunci sa respiri omeneste

contact details: c naiba..am ajuns sa ma inec in bautura

MaR1usyk: )))))))))))))))

MaR1usyk: mama criminala

MaR1usyk: si io la fel

MaR1usyk: )

contact details: )

contact details: suntem p system

MaR1usyk: zic k nu mai beau..si mai rau

MaR1usyk: da-i cu bere da-i cu vin...si imi sustrage biletu nea Nae Catavencu

contact details: )

MaR1usyk: cu astia am mai vb io la bautura....cu harap-alb

MaR1usyk: m-am intalnit cu el...

MaR1usyk: )))))

contact details: moromete cre k e o figura...geniala

contact details: iai pus mana p cur lu maitreyi?

MaR1usyk: ))))

contact details: sau tot la copaci se da?

MaR1usyk: da` ea nu s-a supi

contact details: ierbofila

contact details: )

MaR1usyk: mergem pe la moromete la seceris...k are el acolo numai dalea mici

MaR1usyk: ))

contact details: )))

contact details: si la ion la crasma ba...near da ala p gratis sa galgaim..

contact details: lam impaca cu nevastasa..iam pune sa faca sex protejat sar termina cu bine romanul

contact details: nu cu crime

MaR1usyk: da ma jeg uman...dar il kem io pe ala cu palosu gros... si se termina cu bine pt noi

contact details: )... o sa cadem ca Plumbul lui bacovia..morti..

contact details: c n trebuie noua bac

MaR1usyk: hmm...knd ?

MaR1usyk: )))))

contact details: p bune acum..hai sa ne gandim la somnoroasele pasarele si sa le urmam exemplul..

contact details: pai cum cand? la bal

MaR1usyk: )

contact details: c limuzina..ce fitze..mergem p covoru zburator al lui alladin

MaR1usyk: o ardem in dungi

contact details: si in carouri

MaR1usyk: ce covor de limuzina...mergem cu mertzu

MaR1usyk: )))))))))))) 137

contact details: )))))

contact details: vai ce caterinca))

contact details: cear fi sa ne int toti la scoala frumos imbracati..sa facem caterinca astea p strada

MaR1usyk: )))))))

MaR1usyk: show

MaR1usyk:

contact details: app..

contact details: io o sa vin cu parintii d dim la festivitatea aia

contact details: u nu?

contact details: vr poze

MaR1usyk: o sa vina sormea

MaR1usyk: )

contact details: super

contact details: deci...

contact details: sigur nu vrei un telefon?

MaR1usyk: )

contact details: hai frate k nam din ce bani sa iau alcool la bal

contact details: nu d alta

contact details: ma imbat d aksa

MaR1usyk: auzi..veniti cu genti cu astea dA?

contact details: da..das mici..nus cat sacosele

contact details: bem p sub masa

contact details: vai doamne

MaR1usyk: ) ia si u una daia..cum are deeiutza..pt cartofi

MaR1usyk: )))

contact details: ))

contact details: bai strutter..io ma duc la dush ca in zilele noastre sufocante, e singurul lucru fara alcool binevenit..

MaR1usyk: io cred k ma duc la nani langa otilia

contact details: ))

contact details: bine atunci...sa speram ca "timpul va fi rabdator" si ca vom dormi bine

contact details: somn usor

MaR1usyk: )

MaR1usyk: nb

16 mai "ghinionesc"

Mda…deci…ma inregistrez acum…ca n-am chef sa scriu (cascat)...

Azi a fost o zi splendida...a fost o zi de... sambata...am inceput foarte ok ziua. M-am trezit, am mancat, mi-am facut un dus, m-am imbracat, am luat bicla si am iesit... am luat bicla pt k am zis sa ma intalnesc cu trei prieteni, Cris, Gogu si Kenzo, sa facem astazi ziua verde...adik sa mergem cu bicicletele pana in Herastrau.

Buuuun. Zis si facut. Am plecat de acasa, am tzopait pe o bordura cam inalta, si probabil atunci a fost momentul decisiv cand a mea camera de la bicicleta s-a spart. Pe la mijlocul pantei de la Casa Poporului imi falfaie cauciucul ala... moa...deci, abea plecasem frate, cum puteam sa am atata ghinion? O sun p Cris, mi-a zis ca e la Bingo, iam zis sa ramana acolo ca vin eu spre ea...sa cautam o benzinarie sau o vulcanizare, service... ca nu eram sigura daca mi sa spart roata sau, nu stiu, sa mi-o schimbe, sa imi faca ceva, ca voiam sa mergem pe bicla, nu voiam sa renunt...

Cris a ramas masca cand m-a vazut, dupa care l-a sunat pe tatal ei sa-l intrebe daca stie pe unde e un service... insa i-a raspuns ca e sambata si ca sunt inchise majoritatea, asa ca i-a trimis pe 2 vecini Mimi si Razvan la noi sa ne ajute (le sunt extrem de recunoscatoare). In 5 minute vin pe scuter..bun,si acum cu ce ne ajuta? In fine, s-au uitat la roata, au zis ca e posibil sa fie camera sparta. Hai sa cautam un service. Mergem insotite de acesti 2 vecini ai lui Cris pana la prima benzinarie, intrebam de o cheie de 14,15 pe la o spalatorie de acolo (directore,ai sa ne dai si noua o cheie sa desfacem roata asta?) ..scoatem roata, o punem pe scuterul cu care au venit cei doi, si era momentul de a hotari cine merge cu Razvan pe scuter sa faca roata, eu sau Cris..evident ca eu (la dracu!)... vai, deci sa-mi sara inima de frica la viteza pe care o baga, era si periculos ca nu aveam casca, am dat de doua masini de politie...doar ca nu ne-au zis nimic. Ma rog... ideea e ca am cautat vreo trei service-uri, sa schimbe camera ori sa o peticeasca, nu era problema de bani, tocmai imi venise si mie amarata de alocatie... Pana la urma ne intoarcem la benzinaria gasita in apropiere de Bingo si ne hotaram sa mergem acasa la Cris (era mai aproape decat casa mea) sa ducem bicicleta, iar plimbarea pana in Herastrau o voi face cu o bicicleta INCHIRIATA.. Mda, ati citit bine.

Am dus bicla la Cris acasa sperand ca a doua zi sa-mi cumpere tatal ei o camera noua din piata pe care i-o voi plati si sa ma duc cu ea intreaga acasa...ca nah.. nu puteam sa ma duc cu ea stricata... mi-ar fi facut tata capul calendar (“nu esti in stare de nimic, esti incredibila, nu meriti sa ai bicicleta, vai de capul tau”...d-astea). Apoi am plecat pe jos catre Facultatea de Drept sa inchiriez bicicleta, ajungem acolo frumusel, ne intalnim cu Gogu si Kenzo .. aveau niste fetze cam lungi..ca nah, au asteptat o ora dupa fundul nostru, adica al meu ca eu am fost vinovata si am intrat la centrul de inchiriere. Ne sperie la inceput un tip ca tre’ sa asteptam o ora si ceva pana vine prima bicicleta libera(am asteptat mult mai putin, biciclistii probabil se saturasera de “calitatea” fiarelor alora), pentru ca celelalte biciclete pe care le aveau in spate ,intr-un fel de garaj, erau stricate(cam multe cei drept), bine ca... aia nu erau in stare sa faca o frana, toate bicicletele aveau franele extrem de slabe...fara schimbatoare de viteza, au frana de picior, cum avea Pegasul! Deci, sunt varza. Probabil de-aia sunt asa de ieftine, 3lei/ora.. am luat 3 ore, le-am platit si intr-un final am plecat.

A fost dragut drumul spre Herastrau, cam multe borduri, abea azi mi-am dat si eu seama ca sunt multe borduri, chiar s-au bagat multi bani in astfel de chestii, macar de-ar fi si ele mai mici, am avut ceva probleme la urcatul si coboratul de pe ele. Erau destul de inalte, pe putin 10 cm. Si pentru o bicla fara suspensii,e oribil, te zgantzana rau la coborare,ca la urcare ti se infige roata acolo. Pe la Victoriei, Gogu intentionand sa schimbe vitezele , i-a ramas lantul intre viteze, nu stiu cum sa explic ca nu stiu cum se numesc chestiile alea..s-a chinuit vreo 10 min, am vazut ca nu da roade si ca nu se pricepe , asa ca am oprit un tanar care s-a dovedit a avea 14 ani cu bicicleta, de-aia am crezut ca se va pricepe. Norocul nostru a fost ca era cu un prieten de-al lui de 20 de ani cu rolele care stia cum sa faca un amarat de lant.... s-au murdarit toti de unsoare,ulei d-ala..

In fine... ne-am imprietenit si am mers si cu cei doi in parc, ne-am plimbat putin, am mai vorbit... apoi ne-am despartit de ei, ca alesesem un drum cu portiuni nefavorabile rolelor,ocolind lacul.

Bineinteles am dat peste foarte multe persoane pentru ca nu prea aveam frana si nici sonerie..decat un “ding ding” foarte incet, trebuia sa zic “pardon” de nu stiu cate ori inainte sa tip,dar nu tipam asa ca ziceam pardon mai incet cand eram deja langa persoana si evident ca o loveam. Pe inserate am ajuns si pe la coloane, unde era amplasata o scena a teatrului Masca, imi pare rau ca nu am stat mai mult sa putem vedea si spectacolul, dar trebuia la 9:10 minute sa ajung inapoi la centru sa inapoiez adunatura de fiare cu doua roti pe care ma chinuiam sa merg. Acolo ne-am intalnit cu un prieten Andrei si cu prietena lui Nicoleta care a binevoit sa ne faca ceva poze pentru o amintire in legatura cu aceasta experienta, din ziua de azi.

Mda, ma rog.. totul se incheie cu despartirea fetelor de baieti pentru ca eu si Cristina avem drumuri diferite spre casa, noi spre Victoriei, iar ei spre Dorobanti. Am ajuns cu bine acasa , n-am mai dat peste nimeni...aaaa! ba da , ba da, am dat eu peste un stalp din-ala care iti vine pana la genunchii negru de plastic,plasat intre trotuar si sosea , deci fix in el, iar din inertie am sarit de pe şa in ghidon,a fost o faza foarte ciudata,era multa lume in jur si m-a pufnit rasul isteric..nu mai aveam ce sa fac,na-vea rost sa ma enervez aiurea, pe langa faptul ca sunt foarte multe persoane carora n-am cum sa le spun altfel decat “nesimtite”, care nu isi dau seama ca de pe o bicicleta iti e mai greu sa ocolesti un om decat daca ar face ele un mic pas in stanga sau in dreapta..vorba aia,daca nu esti sofer n-ai de unde sa sti.

Am bagat un sprint pana la centrul de inchirieri pentru a nu intarzia mai mult..apoi am luat-o usor usor pe jos pana in izvor, am cumparat o shaorma, am devorat-o in locul cu girafa galbena din cauciuc, acolo unde nu te vede nimeni, iar politia se face ca nu existi indiferent ce fumezi, apoi fiecare la casa ei.

Moralele:

1. NU pleca la drum lung bazandu-te pe o bicicleta noua pe care nu o cunosti.

2. NU uita sa iei o cheie pentru bicicleta (nu mereu gasesti oameni care au).

3. NU inchiria biciclete de la centrul de la Facultatea de Drept pentru ca iti vei rupe tibiile, genunghii, palmele si “pietonii”.

4. NU iesi din casa cu asemenea atelaje inainte de “noaptea muzeelor”, cand toata populatia Bucurestiului iese de nebuna din casa.

tot noi...

Cred ca oricine are dreptul sa emita teorii care vor ramane la aprecierea altora daca sunt valabile, sau nu, dar nu imi tin acum creionul pe foaie pentru a vorbi despre ce cred eu, ci despre ce se intampla cu adevarat, si nu mai trebuie demonstrat. Sunt niste valori pe care oamenii inca nu au ajuns la nivelul de a le fructifica raspunzand noilor cerinte ale epocii noastre.

Dintotdeauna, oamenii, s-au confruntat cu Marea Problema. Marea Problema este aceea de a-ti organiza actiunile. Nu degeaba se spune ca “toate se fac la timpul lor”... acum nu vreau sa te fac sa-ti fuga mintea in alta parte. Nu voiam sa las ca “venim din trecut,dar trecutul nu este cu noi” sa ramana doar o replica buna de un status dragut pe messenger. Am tinut sa dezvolt putin tema si sa o comentez conform vremurilor noastre. De obicei, alunec pe langa subiect, dar incerc sa ma concentrez. Vorbeam ieri cu un prieten despre sistemul in care traim, impulsurile noastre pe care nu le lasam sa se afirme datorita ratiunii si altor factori “sociali”.

Acum, sa leg cele doua analize facute...” daca nu acum, atunci cand?” si “venim din trecut,dar trecutul nu este cu noi”. Daca nu ne jucam cu “Lego” de la gradinita, daca nu ne tenteaza “Nu te supara frate”, daca parintii nu cumpara copiilor “Monopoly”, daca pana si coarda este scoasa din salile de sport ale scolilor si liceelor, daca primul sarut nu este in perioada adolescentei, daca nici curajul nu-si face aparitia atunci cand iti este permis, daca facultatea la care mergi nu este una cu care sa te definesti macar putin, daca inelul de logodna nu este primit la momentul in care sentimentele primeaza, daca socrii nu si-ar mai face datoria de oameni amuzanti si severi totodata, daca decizia de ingropare sau incinerare nu este luata la timpul ei, daca nici credinta ta in ceva anume nu este concisa . . . atunci cand isi va avea TIMPUL rostul? Majoritatea dintre noi nu realizeaza ca totul se invarte in jurul Varstei ce ne incearca. Desigur ca, nu toti trebuie sa traiasca in aceeasi maniera, dar trebuie sa treaca prin foarte multe incercari, nu sa le ocoleasca.

Asezarea temporala nu cade din cer! Nu trebuie ca oamenii sa se bazeze pe premisa “lasa, timpul le rezolva pe toate”. Da. Asa este. Dar , timpul asta nu le va rezolva niciodata exact asa cum iti doresti tu,asa cum de altfel,ai putea tu sa ti le rezolvi.

Timpul, sentimentul, atitudinea... ele sunt pe primul plan, si doar in functie de acestea se contruiesc si alte valori ale noastre

in luna mai ninge cu fulgi plopilistici

In camera ei este ea. In toata vila , chiar este singura. Ca sa simta caldura de la miezul unei zile de mai, are initiativa de a iesi cu bicicleta putin. Este pierdere de timp, isi da seama, nefiindu-i zgomotul, privirile uracioase ale vanzatoarelor si tiganimea din cartierul ei, favorabile. Isi mangaie cainele maidanez din curte cand se intoarce acasa, dupa care se refugiaza inauntru. Realizeaza totusi, ca este o zi perfecta pentru ea. Isi face o ceasca de ness, isi ia un mar din fructiera..apoi planuieste sa fumeze un trabuc de vanilie cand ajunge in dormitor... pentru ca i se intampla rar sa aibe zile “libere”. Pufaie de trei ori dupa ce isi aprinde tigareta pe fundalul melodiei Alpha Blondy – Peace in Liberia, se aseaza pe scaunul de la birou si isi indreapta privirea spre oglinda. Astazi este frumoasa. Pentru ca e fericita cu ea insasi, este frumoasa... deoarece stie ca nu e nevoie sa depinda de cineva care sa ii spuna asta.

Chiar daca nu este alta persoana pe langa ea,nu este singura,tot ce o inconjoara are un rol foarte important in acel moment. Vrabiile ce se cearta in zborul lor zbuciumat,draperia trasa doar pe jumatate, trandafirul galben cu 5 boboci inflorind, creionul cu varf tocit, fotoliul din dreapta ei plin cu haine ravasite... pana si nefacutul pat care o ademeneste in fiecare minut sa se duca la el pentru o imbratisare de cateva ore.

voltaj - nu fi trist

Fa ce-ti place, lasa-i in pace, fa ce-ti convine, daca te tine, nu te pierde in peisaj, fi destept si ai CURAJ

“suntem abominabili”

Nu s-a putut abtine. Sunt in pericol de calificare, de a mi se pune o eticheta, sau mai multe. Nu sunt un obiect, nu sunt un produs, un pachet , o sticla, care are nevoie de posesor. Consider, in calitate de OM, ca merit mai multe instructiuni de folosire, sau norme in care ma incadrez, daca tot vine vorba de taxarea borcanului in care ma introduci (asta e subiectul de fiecare data,de parca ti-ar fi foame). Sub acest titlu/eticheta sub care ma prezinti, se ascunde natura adevarata a unei fiinte.

Totusi, sunt aici, ca si tine, sub un soare stralucitor, sub nori de noxe, facem sa miscam impreuna lumea... societatea... nu sa ne imobilizam reciproc. Trebuie sa evoluam, in caz contrar, nu ai decat sa savurezi lichidul de care esti obsedat, cauze fiind gelozia sau tot felul de tentatii.

Hai, nu te mai uita urat spre mine!

Daca nu sunt de-a ta, sunt cea mai buna prada, nu? Bine ca faci tu parte din alt Univers.

Da-ti singur seama ca jignesti, nu te tocmi cu psihicul meu.

Ti-as spune un “bine ai venit!” in Land of Hope and Glory... dar mai ai nevoie de timp pentru cunoastere.

Asa cum nu poti manca orice planta de prin buruieni, trebuie sa ii cunosti natura inainte de a face asta,sa o indentifici, sa o studiezi, asa si cu oamenii... se cere a face in felul acesta cunostinta, printr-un algoritm diferit in functie de persoana, pentru ca altfel, e normal sa iti faca rau...

E favorabil sa gandesti sistematic, eventual sa te pui in locul persoanelor ce se cred victime, sa vezi lumea in mai multe feluri,iar daca vei reusi sa o vezi si de sus, desprinzandu-te de corpul tau uman, vei avea in fata ochilor un spectacol din care poti trage usor ideile de baza,intriga si actiunea...insa deznodamantul... baga mana in buzunar si cauta-l pe cel corect.

Si totusi, sti de ce in servanta mea miroase a salvie si a ciocolata?... Ca sa nu miroasa mai rau.

ziua Pamantului

"Ma numesc Pamant, dar unii imi mai zic si Terra. Cand m-am născut, m-au asistat stelele, iar luna mi-a ursit sa traiesc o vesnicie . Am implinit cateva milioane de ani. Pentru un om ar trebui să fiu foarte batran. Chiar am aflat de la ei ca m-am nascut in ziua de 22 Aprilie, in urma cu milenii [...]. Acum sunt iarasi mandru de oamenii mei si-i voi arata in continuare Soarelui, spunandu-i "Uite acestea sunt oamenii mei, care îmi fac in fiecare an cate un cadou, pastrandu-ma curat. Multumesc oameni buni!". Hai spune ca nu te-a impresionat deloc. La multi ani!